Cum suntem mințiți cu ajutorul statisticilor

Autorul Darrel Huff,  în lucrarea s-a  How to Lie with Statisticsarată modul cum este manipulată statistica conform metodelor clasice care omit datele care deranjează. De exemplu, dacă vrem să arătăm cât de mult câștigăm, menționăm salariul brut și nu net, dacă vrem să anunțăm că avem o epidemie de rujeolă, comunicăm că în România s-au înregistrat 675 de cazuri confirmate în primele opt luni ale lui 2016, în timp ce în 2015 au fost doar 7 cazuri confirmate. Atât, numai cifrele astea două, și avem o epidemie de toată frumusețea.

Astfel: 

Metoda clasică de trucare a statisticilor: Ministerul Sănătății (MS) a precizat că în 2015 numărul cazurilor de rujeolă a fost de 7, iar în 2016 acesta a crescut alarmant ajungând la momentul comunicării la 675.  

Dar: Ministerul Sănătății a omis să precizeze cât a fost rata de vaccinare în cei doi ani, lucru care ar schimba percepția asupra realității. Prin cele prezentate, MS nu a comunicat o statistică, ci niște cifre. De la ce cifră în sus avem o epidemie, asta nu reiese dintr-o statistică, oricare ar fi ea, pentru că este vorba despre o meta-dată. MS a modificat scala graficului, concentrându-se pe ultimii doi ani, și avem o creștere cu adevărat alarmantă, de 9642,85%. Consultând datele puse la dispoziție de Institutul Național de Sănătate Publică din România, prin intermediul statisticilor sale anuale, suntem în măsură să lărgim un pic statistica:

  • 2009 – 8 cazuri
  • 2010 – 193 cazuri
  • 2011 – 4784 cazuri
  • 2012 – 7450 cazuri
  • 2013 – 1159 cazuri
  • 2014 – 59 cazuri
  • 2015 – 7 cazuri
  • 2016 (21.09.2016) – 675 cazuri

Adică avem o epidemie în 2016, dar cum se face că în 2011-2012, când numărul de cazuri a fost de 8-12 de ori mai mare decât este în prezent, adică apocalipsa prin rujeolă, MS n-a declarat nicio epidemie. S-ar putea să găsim răspunsul dacă mai extindem puțin statisticile. Drept pentru care facem apel tot la rapoartele anuale puse cu atâta generozitate la dispoziția publicului de INSP:

  • 2009 – 8 cazuri – rata de vaccinare sub 90% perioada ian-oct, 70% restul anului;
  • 2010 – 193 cazuri  – rata de vaccinare 93,2%;
  • 2011 – 4784 cazuri  – rata de vaccinare 94,7%;
  • 2012 – 7450 cazuri  – rata de vaccinare 95,1%;
  • 2013 – 1159 cazuri  – rata de vaccinare 93,8%;
  • 2014 – 59 cazuri  – rata de vaccinare sub 95%;
  • 2015 – 7 cazuri  – rata de vaccinare 85,8%
  • 2016 (21.09.2016) – 675 cazuri –  – rata de vaccinare necunoscuta pana la acest moment.

O statistică mai complexă este una mai apropiată de realitate (pe care nu o poate nicicum înlocui). Invers, cu cât lucrurile sunt prezentate mai simplu, cu atâta probabilitatea de a fi mințiți crește. De exemplu, în anii în care au fost în medie de peste 10 ori mai multe cazuri de îmbolnăvire, vaccinarea a fost în jur de 95%, de unde putem să deducem fie că vaccinurile nu pot împiedica răspândirea bolii, fie că de fapt și de drept, vaccinurile produc boala de care ar trebui să ne protejeze. Însă în mod cert, motivul pentru care MS n-a ieșit la înaintare împotriva dizidenților antivacciniști în 2011-2012 este unul simplu: vaccinarea duduia.

Observăm de asemenea, o ciclicitate a răspândirii bolii contagioase cu creștere și descreștere într-un interval de 4 ani. Desigur, dacă am dispune de statistici pe ultima sută de ani ar fi chiar mai bine, numai că nu le găsim. Iar în cazul acesta precis, ne-ar prinde bine să avem dispoziție inclusiv cifre pe județe/regiuni, cu corelația cazurilor de îmbolnăvire și a ratei de acoperire vaccinală.

Ne-ar prinde și mai bine dacă MS ar transmite un comunicat de presă prin care să anunțe care a fost starea generală a celor care s-au îmbolnăvit de rujeolă, de exemplu, dacă au fost hrăniți suficient de mult și suficient de bine, dacă au avut parte de mișcare și de soare, dacă au avut un climat familial echilibrat, dacă aveau deja o sănătate precară, dacă nu cumva diagnosticul vinea pe fond de mizerie gravă, sau stres insuportabil, sau malnutriție severă, și mai știm noi câte.

Suntem îndreptățiți să punem la îndoială actuala “epidemie de rujeolă” atâta timp, cât pe site-ul CNSCBT, site oficial de altfel, situația deceselor scot în evidență exact problemele tocmai menționate. 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *